Ore lungi

Ore lungi de discutii cu sufletul pereche; eu - jumatatea plina, el - cea goala.

Eu: job bun, casa, masa, parc, prieteni, muzeu, teatru
El: spaga la maternitate, la gradi, la primarie, la scoala, fereasca Dumnezeu de boala, banii mei pe borduri

Eu: frati, surori, parinti
El: rar surori, si mai rar frati, parintii vor veni

Eu - peisaje, radacini, verde, 4 anotimpuri, zapada (inca), obiceiuri, of, cate n-am vazut,
El - ti-aduci aminte de Venus - gunoi, chistoc, cutii de BR, senzatie de Cernobil cu hoteluri parasite, Maramures, Slanic Moldova, Herculane - parasire - dezolare - demolare.
Eu - da' plimba tava era bun, mancai repede o supa calda...

Eu: prezentul e ok
El: viitorul e sumbru

Eu - sa schimbam noi ceva
El - nu cred...

De ce un blog?

Cu putin timp in urma am primit in pasaport un mic abtibild care nu ne mai lasa sa dormim noaptea, Diversity Visa pentru USA, care ne da dreptul de a munci si trai peste mari si tari. M-am decis sa impartasesc din framantarile noastre cu prietenii, fratii si parintii, caci multi sunt departe iar lipsa dialogului naste griji inutile si presupuneri gresite. Va tinem la curent cu gandurile, deciziile si dilemele noastre prin acest blog, pentru ca sa reluam discutia atunci cand ne vedem, dintr-un punct cat mai aproape de momentul intalnirii.
Cu drag
Laura